Scrisoarea USL către Viviane Reding. Cele zece cazuri care îi sunt reproșate comisarului pe justiție

USL îi scrie comisarului european pe Justiție, Viviane Reding, în care îi cere să intervină pentru apărarea justiției de „presiunea exercitată” de fostul ministru al Justiției, Monica Macovei.

„Recent, doamna Macovei a exercitat presiuni asupra procurorului Mihai Negulescu, investit cu soluționarea unui dosar de natură penală. Pentru conformitate, anexăm textul hotărârii numărul 471, din 22 mai 2012, a Consiliului Superior al Magistraturii”, arată USL în scrisoarea deschisă adresată comisarului european.

Cei din USL susțin că Monica Macovei ar trebui să-și dea demisia din Parlamentul European, „întrucât conduita sa este total contrară valorilor europene. Reprezentanții Uniunii spun că acest exemplu nu este unul singular și că presiuni asupra justiție, precum „și mari nereguli în funcționarea democrației” au mai existat în ultimii ani în România.

USL îi reamintește comisarului Reding alte zece cazuri încă are era nevoie intervenția sa pentru apărarea democrației din România.

♦ Presiuni exercitate direct de președintele României, Traian Băsescu, și de PDL asupra Curții Constituționale și Justiției.
a. Președintele României a afirmat, în 2011, că Guvernul nu va respecta decizia CCR, dacă aceasta va decide că prelungirea măsurilor de austeritate nu este constituțională.
b. În 2011, președintele României a atacat direct judecătorii, pentru că au decis, conform legii, returnarea diferențelor salariale reținute de stat, in cazul magistratilor.
♦ Fraudarea de către președintele Camerei Deputaților (a treia funcție în statul român), Roberta Anastase, a votului la Legea pensiilor, într-un act fără precedent în istoria parlamentarismului românesc, de dupa 1989. Și menținerea de către PDL a Robertei Anastase în funcția de președinte al Camerei, după acest gest reprobabil.
♦ Angajarea răspunderii guvernamentale pe nu mai puțin de 15 acte normative și pachete de acte normative importante, fără dezbaterea acestora cu partenerii sociali și prin eliminarea Parlamentul din actul decizional. În cazul Legii Educației Naționale, Guvernul a decis continuarea procedurii de angajare a răspunderii, deși Curtea Constituționala a decis ca, în cazul acestei legi, nu este întrunită condiția de urgență, pentru angajarea răspunderii
♦ Votul fraudat pentru un loc de judecător la Curtea Constituțională. Pe 1 iunie 2010, Camera Deputaților a votat pentru numirea lui Valer Dorneanu în funcția de judecător la Curtea Constituțională. PDL a contestat rezultatul si a sustinut ca voturile lui Dorneanu nu sunt suficiente pentru a deveni judecător, iar conducerea Camerei, deținută de PDL a aprobat contestația. Ulterior, s-a repetat în mod ilegal votul, pentru a fi nominalizat Ștefan Minea în pozitia de judecator la CCR.
♦ Refuzul președintelui României, în anul 2009, de a desemna un premier susținut de o largă majoritate parlamentară. Klaus Iohannis, primar al orașului Sibiu, a fost susținut pentru a fi desemnat în funcția de premier de aproximativ 70% din numărul de parlamentari.
♦ Decizia Guvernului PDL de a comasa alegerile parlamentare cu cele locale, cu scopul de a amâna alegerile locale, deși asta presupunea gestul ilegal și neconstituțional al prelungirii mandatelor aleșilor locali.
♦ Desemnarea ca premier prin încălcarea legii a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Președintele României a semnat un decret de desemnare a unui premier încălcând Legea siguranței naționale, care prevede că un angajat al serviciilor de informații nu poate fi folosit în scop politic.
♦ Fraudarea masivă a alegerilor care au avut loc în data de 26 august 2011, în colegiul de deputat numărul 6, din județul Neamț. Fraudele masive, semnalate de opoziția de la acea vreme, n-a fost niciodată anchetată.
♦ Numirea mass-media ca „risc” și „pericol” pentru securitatea națională, în cadrul propunerii făcute de Administrația Prezidențială, pentru o noua Strategie de Securitate Națională.
♦ Modificarea Regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului, în vederea modificării modului de alocare a funcțiilor de conducere în cele două Camerei ale Parlamentului, cu scopul de a oferi funcții parlamentarilor care au părăsit PSD și PNL și care au înființat un nou partid, fără ca acesta să fi trecut prin alegeri.